Știm puțini ce este compostul, dar de fapt e posibil să știm, fără să-l numim chiar așa.
De făcut, nu-l facem mulți, dar de știut probabil știm toți că în tot gunoiul produs de noi, există și acele deșeuri care pot foarte ușor deveni resurse. Adică resturile organice.
În Cluj, nu avem o soluție de gestionat compostul, deși o mai veche prevedere din 2011 (lg 211/2022), ne cerea să colectăm separat și resturile organice în România. Asta nu s-a făcut sau s-a făcut doar pe alocuri. Ba mai mult, s-au tot făcut revizuiri ale legilor care ne cer să colectăm separat bio-deșeurile, dar normele de implementare au fost mereu o problema.
Pe măsurate, unele statistici din teren ne arată că atunci când colectăm deșeurile, fracția de resturi organice variază între 15% și 25%. Cu toate astea, într-un răspuns recent de la ADI, am aflat că pe zona 1 a Județului Cluj (care include Municipiul Cluj-Napoca), pe mediul urban, pe anul 2022 a fost estimat un procent de deșeu biodegradabil din deșeurile menajere de 59% iar în mediul rural un procent de 56,5%. Deci, estimările locale ne spun de un procent chiar mai mare, dar noi tot nu colectăm separat aceste resturi… Și cum e în rest? În țară sunt în total vreo 10 stații de compost funcționale și relativ bine puse la punct (le amintim pe cele de la Valea lui Mihai, Oradea, Sibiu, Sfântu Gheorghe, dar mai sunt încă câteva).
Dintre toate fracțiile de colectat separat, separarea incorectă a resturilor pentru compost, e cel mai greu de reparat. Deși după ce îl obținem, compostul e foarte bun pentru fertilitatea solului, nu poți să-l faci din orice și oricum. Și cum separarea corectă la sursă e o buba mare de care nu scăpăm ușor, e important să știm 2 lucruri esențiale despre compost:
- Compostul se poate face din resturi vegetale sau mix de vegetale și animale. În cele mai multe proiecte de colectare a compostului, se vor colecta doar resturile vegetale.
- Compostul se face în promixitatea producerii lui. Adică, mai pe șleau, ar fi mai bine să ai stații de compost mai mici per asociații sau cartiere, decât unele mari, pentru tot orașul. În acest fel, nu se consumă resurse inutile cu transportul lui, cu manipularea ulterioară și se poate co-responsabiliza populația. Specialiștii recomandă în primul rând descompunerea resturilor organice în apropierea comunităților care colectează resturile. Nu ar fi o idee bună să avem așa ceva și la Cluj? Măcar în sistem de proiect-pilot, dacă nu altcumva.
Desigur, vor rămâne mereu eternele întrebări de la cei mai cârcotași sau reticenți: dar nu adună șobolani? dar nu va miroși? dar cum putem controla ce se întâmplă acolo? Ei, cu câteva informații de baza și sprijin de la autorități, asta nu este imposibil.
Până când vom vedea asemenea inițiative în Cluj, va lăsăm aici câteva informații utile pentru compostarea în gospodăriile proprii.
Ce putem transforma în compost? Pentru compost sunt necesare atât deșeuri umede organice, cât și deșeuri uscate, respectând această listă:
Și dacă nu aveți grădină, testați o variantă mai simplă, după acest model:
Cum utilizăm ce se obține? Humusul rezultat poate fi utilizat pe un teren agricol sau o grădină, dar și pentru florile și copacii din casă și de lângă locuință.
Și mai avem ceva la Cluj: un grup pe Facebook unde oamenii schimbă idei și recomandări pentru compost. Dar și o aplicație prin care mai mulți oameni folosesc in comun o ladă de compost. Acesta e grupul- COMPOST în CLUJ- https://www.facebook.com/groups/565743667463575. Și aplicatia se cheamă ShareWaste.
Si acum, ca stim toate acestea, ce urmeaza? Ce va vine sa faceti prima oara legat de acest subiect?